Cum cetățenii, comunitatea și datele schimbă paradigma în prevenția
primară
a cancerului
9-11 Septembrie 2025
10:00 - 13:00
16:00 - 19:00
Căminul Cultural Lerești
INTRAREA LIBERĂ
How citizens, community, and data are changing the paradigm in
primary
cancer prevention
September 9-11, 2025
10:00 AM - 1:00 PM
4:00 PM - 7:00 PM
Lerești Cultural Center
FREE ENTRY
Bine ați venit la Galeria de tablouri Arta rețelelor: Cum cetățenii, comunitatea și datele schimbă paradigma în prevenția primară a cancerului.
Acesta este un spațiu în care arta, comunitatea și cercetarea se întâlnesc. Aici găsiți vizualizări care explorează legăturile sociale, sănătatea și viața de zi cu zi, prezentate ca povești vizuale și cu potențial imersiv. Vizualizările sunt realizate pe bază de date empirice reale culese de la cetățenii localității Lerești (Argeș), în cadrul proiectului 4P-CAN. Fiecare tablou este însoțit de o prezentare care include atât contextul, cât și informațiile tehnice.
Welcome to the Painting Gallery The Art of Networks: How Citizens, Community, and Data Transform the Paradigm of Primary Cancer Prevention.
This is a space where art, community, and research come together. Here you will find visualizations that explore social ties, health, and everyday life, presented as visual stories with immersive potential. The visualizations are based on real empirical data collected from the citizens of Lerești (Argeș) within the 4P-CAN project. Each canvas is accompanied by a presentation that provides both context and technical information.
Imaginea intitulată Textura comunității prezintă o parte din rețeaua socială a
localității Lerești fiind formată din 2.378 de persoane și 30.359 de legături. Nodurile
portocalii reprezintă cetățenii care au participat direct la interviuri, iar cele
albastre persoanele menționate de ei. Dimensiunea nodurilor indică gradul de
conectivitate: cu cât un individ are mai multe relații în această rețea, cu atât
capacitatea sa de influență este mai mare. Această pânză arată cum comunitatea
funcționează ca un țesut viu de legături prin care informația, sprijinul și obiceiurile
se transmit. Din perspectiva prevenției primare a cancerului, implicarea cetățenilor
devine esențială: atunci când locuitorii sunt co-autori ai intervențiilor, mesajele de
sănătate se propagă rapid prin canalele naturale ale rețelei, transformând această hartă
socială dintr-o simplă reprezentare vizuală într-un motor de schimbare colectivă și
durabilă.
Oamenii se adună în mod firesc pentru a forma comunități. În societate, depindem unii
de
alții. Atunci când întărim spiritul comunității, facem viața mai bună nu doar pentru
grup în ansamblu, ci și pentru fiecare persoană, prin crearea unor șanse mai mari de
a-și atinge potențialul. O societate cuprinde mereu mai multe tipuri de comunități,
care
coexistă în același timp. Toți trăim într-o rețea de relații sociale: unele le
alegem,
precum oamenii din Lerești care și-au ales compania unii altora, iar altele sunt
modelate de împrejurări, cum este cazul românilor care pleacă la muncă în
străinătate.
În acest țesut invizibil, comunitatea joacă un rol esențial în prevenția primară și
mai
ales în prevenția primară a cancerului, pentru că puterea colectivă de informare,
sprijin și solidaritate poate transforma intențiile individuale în obiceiuri
sănătoase
și durabile.
Pânza intitulată Textura comunității ilustrează o rețea de tip ghem (hairball sau
node-and-line) care include 2,378 de persoane (noduri) și 30,359 relații sociale
(legături) de diverse tipuri. Nodurile colorate cu portocaliu reprezintă 122 de
cetățeni
ai localității Lerești care au participat la cel puțin un interviu în cadrul
studiului
longitudinal de rețea personală. Studiul face parte din activitățile living-lab-ului
Lerești dezvoltat în cadrul proiectului 4P-CAN. Nodurile colorate cu albastru
reprezintă
persoane menționate de către participanții la studiu. Altfel spus, în 266 de
interviuri
derulate în trei momente, 122 de persoane au oferit informații despre 59% din
rezidenții
18+ ai localității Lerești. Mărimea nodurilor este direct proporțională cu numărul
de
legături pe care fiecare persoană le are în cadrul acestei rețele. Legăturile
colorate
în portocaliu marchează legături existente între participanții la studiu sau între
participanți și persoanele nominalizate. Legăturile albastre marchează conexiunile
dintre persoanele nominalizate de către participanți. Altfel spus, Textura
comunității
este o imagine construită pe date reale, culese de la locuitorii Lerești
(Argeș).
Implicarea cetățenilor este cheia activării legăturilor prezentate în cadrul acestei
pânze: când locuitorii devin co-autori ai intervențiilor, informația și sprijinul
circulă mai repede pe canalele naturale ale comunității. Participarea lor transformă
rețeaua dintr-o simplă hartă într-un motor de schimbare sănătoasă durabilă.
Din perspectiva prevenției primare, această pânză arată canalele prin care se pot
disemina eficient informațiile și comportamentele legate de sănătate. Nodurile cu
conectivitate mare (reprezentate prin dimensiuni mai mari) funcționează ca
influențatori
naturali; adică, persoane care, prin poziția lor centrală în comunitate, pot
amplifica
mesajele de sănătate și pot cataliza adoptarea de comportamente de prevenție.
Densitatea
legăturilor arată potențialul de sprijin social disponibil pentru susținerea
schimbărilor de stil de viață, în timp ce diversitatea tipurilor de relații
sugerează
multiple căi prin care se pot transmite cunoștințele și se poate oferi suportul
emoțional necesar pentru menținerea comportamentelor sănătoase pe termen lung.
Înțelegerea acestei arhitecturi sociale permite dezvoltarea de intervenții țintite
care
valorifică influența naturală a liderilor de opinie locali și solidaritatea
comunității
pentru implementarea eficientă a strategiilor de prevenție a cancerului.
The image entitled Community Texture presents part of the social network of Lerești, made
up of 2,378 individuals and 30,359 ties. The orange nodes represent citizens who
participated directly in the interviews, while the blue nodes represent individuals
mentioned by them. The size of the nodes indicates the degree of connectivity: the more
relationships an individual has within this network, the greater their capacity for
influence. This canvas shows how the community functions as a living fabric of ties
through which information, support, and habits circulate. From the perspective of
primary cancer prevention, citizen engagement becomes essential: when residents are
co-authors of interventions, health messages spread quickly through the community's
natural channels, transforming this social map from a simple visual representation into
a driving force for collective and sustainable change.
People naturally come together to form communities. In society, we all depend on one
another. When we strengthen the spirit of community, we make life better not only
for
the group as a whole but also for each person, by creating greater opportunities to
reach their potential. A society always contains many different types of communities
that coexist at the
same
time. We all live within a web of social relationships: some we choose, like the
people
of Lerești choosing each other’s company, while others are shaped by circumstance,
such
as Romanians who go abroad for work. Within this invisible fabric, community plays a
vital role in primary prevention, and especially in the primary prevention of
cancer,
because the collective power of information, support, and solidarity can transform
individual intentions into lasting healthy habits.
The canvas entitled Community Texture illustrates a hair-ball (node-and-line)
type
network including 2,378 individuals (nodes) and 30,359 social relationships
(ties)
of
various kinds. The orange-colored nodes represent 122 citizens of Lerești who
participated in at least one interview within the longitudinal personal network
study.
This research is part of the activities of the Lerești living lab developed
under
the
4P-CAN project. The blue-colored nodes represent individuals mentioned by study
participants. In other words, across 266 interviews conducted in three waves,
122
people
provided information about 59% of Lerești residents aged 18 and over. The size
of
each
node is directly proportional to the number of ties that person has within the
network.
Orange-colored ties mark relationships between participants in the study or
between
participants and the people they nominated. Blue ties represent the connections
among
individuals nominated by participants. In short, Community Texture is an image
built
from real data collected from the residents of Lerești (Argeș).
Citizen engagement is the key to activating the ties displayed in this canvas:
when
residents co-create interventions, information and support flow faster through
the
community’s natural channels. Their participation turns the network from a map
into
a
sustained engine of healthy change.
From the perspective of primary prevention, this canvas highlights the channels
through
which health-related information and behaviors can be effectively disseminated.
Highly
connected nodes (shown as larger in size) act as natural influencers, that is,
individuals who, by their central position in the community, can amplify health
messages
and catalyze the adoption of preventive behaviors. The density of ties indicates
the
potential for social support to sustain lifestyle changes, while the diversity
of
relationship types suggests multiple pathways for transmitting knowledge and
providing
the emotional support necessary to maintain healthy behaviors over the long
term.
Understanding this social architecture allows for the development of targeted
interventions that leverage the natural influence of local opinion leaders and
the
solidarity of the community to implement cancer prevention strategies more
effectively.
Pânza Articulații în lumină dezvăluie arhitectura ascunsă a legăturilor sociale,
făcând vizibile firele invizibile care conectează oamenii în viața de zi cu zi.
Fiecare nod luminos reprezintă puncte de pornire sau seed-uri din care legăturile se
ramifică în comunitatea Lerești. Liniile vibrante albastre, portocalii și galbene
trasează trasee de interacțiune, arătând cum indivizii sunt legați prin familie,
prietenii și rețele locale. Ceea ce pare o constelație este, de fapt, o hartă vie a
conexiunii: un semnal că obiceiurile de sănătate și cunoașterea circulă prin aceste
legături așa cum lumina circulă prin spațiu. Pentru prevenția cancerului, această
vizualizare arată că a ajunge la indivizi înseamnă, de fapt, a ajunge și la rețelele
lor. Ambasadorii sănătății (seed-urile), aleși cu grijă și legitimați de comunitate,
pot deschide noi rute de influență, transformând conexiunile locale în canale
puternice pentru răspândirea comportamentelor protectoare. Prin implicarea
cetățenilor, aceste articulații de lumină transformă legăturile invizibile în căi
active pentru sănătate, solidaritate și schimbare pe termen lung.
Relațiile sociale sunt prezente în fiecare aspect al vieții noastre, dar rămân
invizibile pentru ochi. Ne mișcăm prin lume înconjurați de legături care ne
conectează
cu familia, prietenii, colegii și chiar cu străinii, dar aceste fire rămân
ascunse
până
când se fac vizibile. Atunci când sunt dezvăluite, ele ilustrează frumusețea
mecanismelor sociale: capacitatea noastră de a mobiliza resurse, de a ne
sprijini
unii
pe alții și de a ajunge la cercuri sociale îndepărtate prin căi surprinzător de
scurte.
Ceea ce rămâne nevăzut în viața de zi cu zi devine, atunci când este vizualizat,
o
hartă
vie a conexiunii umane. În acest țesut al legăturilor sociale, rețelele
personale,
familia și comunitatea devin un aliat esențial în prevenția primară a
cancerului,
prin
forța colectivă de a susține obiceiuri sănătoase și de a răspândi cunoaștere și
sprijin.
Pânza intitulată Articulații în lumină prezintă, într-o formă stilizată,
modalitatea
de
eșantionare prin rețele sociale la nivelul comunității Lerești. Rețeaua
vizualizată
cuprinde 261 de persoane și 298 de legături unice. Procesul de eșantionare a
pornit
de
la șase puncte independente (seeds), reprezentate prin galben electric activat
(seed-uri
care au participat la studiu) și roșu electric activat (seed care nu a
participat la
studiu). Legăturile colorate în nuanțe electrice (portocaliu, galben, albastru
cian)
indică diferite proprietăți structurale ale rețelei. Dintre cele 261 de
persoane,
122 au
participat la cel puțin un interviu în cadrul celor trei valuri, 4 nu au putut
fi
conectate, 12 nu au fost disponibile, 5 au refuzat, iar 118 – deși nominalizate
– nu
au
fost contactate de echipa de cercetare. Altfel spus, Articulații în lumină
prezintă
date
reale de teren din localitatea Lerești (Argeș). Aceste date au fost strânse în
cadrul
unui studiu longitudinal de rețele personale desfășurat în cadrul proiectului
4P-CAN.
Pentru prevenția primară, această vizualizare demonstrează cum se poate accesa și
mobiliza capitalul social al unei comunități prin abordări strategice. Punctele
de
pornire (seeds) ilustrează importanța selectării atente a ambasadorilor
sănătății,
i.e.,
persoane care pot deveni vectori naturali pentru diseminarea informațiilor de
prevenție
și promovarea comportamentelor sănătoase. Diferitele nuanțe ale legăturilor
relevă
diversitatea canalelor de comunicare și influență, sugerând că mesajele de
prevenție
se
pot adapta și transmite prin multiple căi sociale. Participarea variabilă (de la
acceptare la refuz) reflectă realitățile implementării intervențiilor
comunitare,
evidențiind nevoia de strategii personalizate care să respecte dinamica socială
locală.
Această hartă a conexiunilor oferă un cadru practic pentru dezvoltarea
programelor
de
prevenție care valorifică puterile sociale existente, transformând rețelele
naturale
în
instrumente eficiente pentru promovarea sănătății și prevenției cancerului. De
asemenea,
trebuie subliniat că seed-urile funcționează doar dacă sunt alese și susținute
împreună
cu comunitatea. Implicarea cetățenilor legitimează ambasadorii sănătății, crește
încrederea și extinde rapid traseele prin care mesajele de prevenție ajung la
toți.
The canvas Reveal the hidden presents the hidden architecture of social ties, making
visible the invisible threads that connect people in everyday life. Each glowing
node represents starting points, or seeds, from which relationships branch out into
the wider community of Lerești. The vibrant blue, orange, and yellow lines trace
pathways of interaction, showing how individuals are linked through families,
friendships, and local networks. What might appear as a constellation is, in fact, a
living map of connection: a reminder that health behaviors and knowledge travel
through these ties just as light travels through space. For cancer prevention, this
visualization demonstrates that reaching individuals also means reaching their
networks. Carefully chosen health ambassadors, legitimized and supported by the
community, can spark new routes of influence, turning local connections into
powerful channels for spreading protective habits. By engaging citizens directly,
these joints of light transform invisible bonds into active pathways for health,
solidarity, and long-term change.
Social relationships are present in every aspect of our lives, yet they remain
invisible
to the eye. We move through the world surrounded by ties that connect us to
family,
friends, colleagues, and even strangers, but these threads stay hidden until
they
are
revealed. When made visible, they illustrate the beauty of social mechanisms:
our
ability to mobilize resources, to support one another, and to reach distant
social
circles through surprisingly short paths. What remains unseen in daily life
becomes,
when visualized, a living map of human connection. Within this fabric of social
ties,
personal networks, family, and community become essential allies in the primary
prevention of cancer, through the collective power to sustain healthy habits and
to
spread knowledge and support.
The canvas entitled Reveal the hidden, in a stylized form, presents a method of
social
network sampling within the Lerești community. The visualized network comprises
261
individuals and 298 unique ties. The sampling process began with six independent
points
(seeds), represented in activated electric yellow (seeds that participated in
the
study)
and activated electric red (a seed that did not participate in the study). The
ties,
shown in electric shades (orange, yellow, cyan blue), indicate different
structural
properties of the network. Among the 261 individuals, 122 participated in at
least
one
interview across the three waves, 4 could not be connected, 12 were unavailable,
5
refused, and 118—although nominated—were not contacted by the research team. In
other
words, Reveal the hidden presents real field data from the community of Lerești
(Argeș),
collected as part of a longitudinal personal network study supported by the
4P-CAN
project.
From a primary prevention perspective, this visualization demonstrates how the
social
capital of a community can be accessed and mobilized through strategic
approaches.
The
starting points (seeds) illustrate the importance of carefully selecting health
ambassadors, i.e., individuals who can become natural vectors for disseminating
preventive information and promoting healthy behaviors. The different shades of
ties
reveal the diversity of communication and influence channels, suggesting that
prevention
messages can be adapted and transmitted through multiple social pathways.
Variable
participation (from acceptance to refusal) reflects the realities of
implementing
community interventions, highlighting the need for tailored strategies that
respect
local social dynamics. This map of connections provides a practical framework
for
developing prevention programs that use existing social strengths, transforming
natural
relationship networks into effective instruments for health promotion and cancer
prevention. Also, it should be underlined that the seeds work only when selected
and
supported with the community. Citizen engagement legitimizes health ambassadors,
builds
trust, and rapidly extends the paths through which prevention messages reach
everyone.
Tabloul Picătura de viață reunește 82 de ego-grame care arată cum deciziile de
vaccinare se conturează în cercurile apropiate de familie și prieteni. Fiecare
diagramă prezintă legăturile emoționale cele mai puternice ale unui respondent din
Lerești: jumătatea portocalie indică persoanele din afara gospodăriei, iar cea
galben-deschis pe cele din interior. Nodurile roșii reprezintă persoane percepute ca
nevaccinate, iar cele albastre persoane vaccinate, conectate prin legături roșii
(foarte apropiate) sau albastre (mai slabe). Privite împreună, imaginile arată cum
deciziile de sănătate nu apar la întâmplare, ci se grupează în insule familiale și
sociale, unde comportamentele tind să fie comune. Această vizualizare subliniază un
principiu esențial: sănătatea se propagă prin proximitate emoțională, nu doar prin
informare. De aceea, prevenția eficientă, fie că vorbim despre vaccinare sau despre
reducerea riscului de cancer, necesită implicarea familiilor și a comunităților.
Atunci când vocea cetățenilor este integrată și cei apropiați sunt mobilizați,
mesajele de sănătate capătă greutate și devin parte a realității cotidiene.
Deciziile de vaccinare nu se iau în izolare, ci în inima familiei. Valorile
legate
de
sănătate sunt fire nevăzute, țesute și negociate între oamenii importanți din
viața
noastră. De aceea, alegerile pro- sau anti-vaccinare nu se risipesc la
întâmplare în
societate, ci se adună în insule și constelații de legături. Intervențiile care
privesc
vaccinarea trebuie să atingă nu doar individul, ci și țesătura mai largă a
familiei
și a
rețelelor sale apropiate.
Pânza intitulată Picătura de viață reunește 82 de ego-grame (imagini). Fiecare
imagine
arată contactele sociale cele mai apropiate emoțional ale unei persoane și modul
în
care
comportamentul de vaccinare se organizează în cercuri sociale. Altfel spus,
fiecare
ego-gramă corespunde unui număr de 82 de respondenți intervievați în primul val
al
studiului longitudinal de rețele sociale realizat în cadrul proiectului 4P-CAN.
Fiecare
plăcintă este împărțită în două: jumătatea portocalie indică persoane din afara
gospodăriei, iar cea galben-deschis persoane din aceeași gospodărie cu
respondentul.
Nodurile roșii marchează persoane despre care respondentul crede că nu s-au
vaccinat,
iar nodurile albastre persoane despre care știe că s-au vaccinat. Legăturile
roșii
conectează persoane considerate foarte apropiate, în timp ce cele albastre
semnalează o
apropiere mai redusă. Privite împreună, cele 82 de imagini dezvăluie tipare de
percepție: de exemplu, tendința membrilor aceleiași gospodării de a fi raportați
cu
același comportament de vaccinare.
Pentru prevenția primară a cancerului, această colecție de rețele personale
ilustrează
principiul fundamental că sănătatea se propagă prin proximitatea emoțională, nu
prin
simpla informare. Gruparea observată în deciziile de vaccinare se aplică și
comportamentelor de prevenție ale cancerului, de la adoptarea unei alimentații
sănătoase
și renunțarea la fumat, până la participarea la screeninguri regulate.
Intensitatea
legăturilor (roșu vs. albastru) sugerează că persoanele cu care avem relații
foarte
strânse exercită o influență disproporționată asupra alegerilor noastre de
sănătate.
Organizarea comportamentelor în insule familiale și sociale sugerează că
intervențiile
de prevenție primară a cancerului trebuie să vizeze nu doar individul, ci
ecosistemul
relațional în care acesta ia decizii. Această perspectivă permite dezvoltarea de
strategii care mobilizează influența pozitivă a rețelelor apropiate pentru a
susține
și
consolida adoptarea pe termen lung a stilurilor de viață care reduc riscul de
cancer.
Pentru că deciziile se iau în familie și în cercurile apropiate, intervențiile
reușesc
când îi implică pe cei de lângă noi, părinți, bunici, prieteni. Vocea
cetățenilor dă
nuanță mesajelor și le ancorează în realitatea afectivă a rețelelor
personale.
The Inoculation canvas brings together 82 ego-grams that show how vaccination
decisions take shape within close circles of family and friends. Each diagram
depicts the strongest emotional ties of a respondent from Lerești: the orange half
indicates people outside the household, while the light-yellow half shows those
inside it. Red nodes represent individuals perceived as unvaccinated, while blue
nodes represent vaccinated individuals, connected by red ties (very close) or blue
ties (weaker closeness). Viewed together, the images reveal that health decisions do
not occur randomly but cluster within family and social islands, where behaviors
tend to be shared. This visualization highlights an essential principle: health
spreads through emotional closeness, not just information. That is why effective
prevention, whether for vaccination or cancer risk reduction, requires the
involvement of families and communities. When citizens’ voices are integrated and
close ties are mobilized, health messages gain weight and become part of everyday
reality.
Vaccination decisions are not made in isolation, but in the heart of the family.
Health
values are invisible threads, woven and negotiated among the important people in
our
lives. That is why pro- or anti-vaccination choices do not scatter randomly
across
society, but gather in islands and constellations of ties. Interventions related
to
vaccination must address not only the individual but also the wider fabric of
family
and
close networks.
The canvas entitled Inoculation brings together 82 ego-grams (images). Each image shows a person’s closest emotional social contacts and the way vaccination behavior is organized within social circles. In other words, each ego-gram corresponds to one of the 82 respondents interviewed in the first wave of the longitudinal social network study. Each pie is divided in two: the orange half represents people outside the household, while the light-yellow half represents people within the respondent’s household. Red nodes mark individuals the respondent believes are not vaccinated, while blue nodes represent individuals known to be vaccinated. Red ties connect people considered very close, while blue ties indicate weaker closeness. Viewed together, the 82 images reveal perception patterns; for example, the tendency of household members to be reported as having the same vaccination behavior. The Inoculation canvas represents a collage of real data collected in the community of Lerești (Argeș) during the first wave of the longitudinal personal network study carried out within the 4P-CAN project.
For primary cancer prevention, this collection of personal networks illustrates
the
fundamental principle that health behaviors spread through emotional closeness,
not
mere
information. The clustering patterns observed in vaccination decisions also
apply to
cancer-preventive behaviors, e.g., from adopting a healthy diet and quitting
smoking
to
participating in regular screenings. The intensity of ties (red vs. blue)
suggests
that
those with whom we share the closest relationships exert a disproportionate
influence on
our health choices. The organization of behaviors into family and social
clusters
indicates that primary cancer prevention interventions must target not only the
individual but also the relational ecosystem in which decisions are made. This
perspective enables the development of strategies that mobilize the positive
influence
of close networks to support and strengthen the long-term adoption of lifestyles
that
reduce cancer risk. Additionally, as decisions are made within families and
close
circles, interventions succeed when they engage those around us, parents,
grandparents
and friends. Citizen voices nuance the messages and anchor them in the emotional
reality
of personal networks.
Pânza cu numele Galaxia nutriției arată cum obiceiurile alimentare sunt adânc
înrădăcinate în țesătura socială a vieții de zi cu zi. Fiecare rețea reprezintă
contactele sociale apropiate ale câte unui respondent din Lerești, cu noduri
portocalii
pentru persoanele care consumă frecvent alimente procesate sărate și noduri albastre
pentru cei care le consumă mai rar. Ceea ce vedem nu sunt doar alegeri individuale,
ci
felul în care comportamentele alimentare se grupează și se răspândesc în familii și
cercuri de prieteni. Rețelele dominate de portocaliu dezvăluie medii unde
alimentația
nesănătoasă este normalizată și întărită, în timp ce rețelele predominant albastre
evidențiază contexte mai sănătoase. Rețelele mixte arată atât tensiuni, cât și
oportunități, unde influența pozitivă poate cataliza schimbarea către diete mai
protectoare. Din perspectiva prevenției cancerului, imaginea ne amintește că
schimbarea
nutrițională nu este doar o chestiune individuală, ci una colectivă, care necesită
implicarea cetățenilor. Prin colaborarea cu grupurile care iau masa împreună și
împărtășesc obiceiuri zilnice, comunitățile pot transforma masa comună într-un
spațiu al
schimbării, unde practicile sănătoase prind rădăcini și se răspândesc prin puterea
legăturilor sociale.
Pânza intitulată Galaxia nutriției oferă o poveste vizuală a 83 de respondenți
din
primul val al studiului longitudinal de rețele personale desfășurat în
localitatea
Lerești (Argeș), în cadrul proiectului 4P-CAN. Fiecare rețea arată modul în care
contactele sociale ale respondenților interacționează, legăturile reprezentând
un
grad
ridicat de apropiere emoțională. Nodurile portocalii indică persoane care
consumă
frecvent (zilnic sau săptămânal) alimente procesate cu conținut ridicat de sare,
iar
nodurile albastre persoane care consumă mai rar aceste alimente. Rețelele sunt
ordonate
de la cea mai mare la cea mai mică concentrare de consumatori de produse
procesate.
Pânza evidențiază puternice efecte de similaritate: de regulă, respondenții care
consumă
frecvent astfel de alimente sunt înconjurați de prieteni și membri ai familiei
cu
obiceiuri similare, deși în unele cazuri apar și amestecuri de preferințe
alimentare.
Din perspectiva prevenției primare a cancerului, această colecție de rețele
ilustrează
un principiu fundamental: obiceiurile alimentare care reduc riscul de cancer se
consolidează și se mențin prin efectul de grup. Tranziția vizuală de la rețelele
predominant portocalii (consum ridicat de alimente procesate) la cele albastre
(consum
redus) sugerează că schimbarea alimentară nu este un proces individual, ci unul
colectiv
care se răspândește prin proximitate socială. Gruparea comportamentelor
alimentare
demonstrează că intervențiile de nutriție au șanse mai mari de succes când
vizează
grupuri sociale coezive, nu indivizi in izolare. Rețelele mixte
(portocaliu-albastru)
identifică punctele de tensiune și oportunitate, unde influența pozitivă poate
cataliza
schimbarea către diete bogate în antioxidanți, fibre și nutrienți protectivi.
Această
perspectivă permite dezvoltarea de strategii care valorifică puterea ritualista
a
mesei
comune pentru a promova alimentația ca instrument de prevenție a cancerului la
nivelul
familiilor și comunităților apropiate. De asemenea, schimbarea alimentară prinde
rădăcini când este co-gândită cu grupurile care mănâncă împreună. Implicarea
cetățenilor
ajută la identificarea mesei comune ca spațiu de intervenție și la propagarea
obiceiurilor sănătoase prin efectul de grup.
The canvas entitled Nutrition panoply shows how eating habits are deeply rooted in
the social fabric of everyday life. Each network represents the close social
contacts of a respondent from Lerești, with orange nodes for people who frequently
consume salty processed foods and blue nodes for those who consume them less often.
What we see are not just individual choices, but the way eating behaviors cluster
and spread within families and circles of friends. Networks dominated by orange
reveal environments where unhealthy diets are normalized and reinforced, while
predominantly blue networks highlight healthier contexts. Mixed networks reveal both
tensions and opportunities, where positive influence can catalyze a shift toward
more protective diets. From the perspective of cancer prevention, the image reminds
us that nutritional change is not only an individual matter but a collective one
that requires citizen engagement. By collaborating with groups who share meals and
daily habits, communities can transform the shared table into a space of change,
where healthy practices take root and spread through the power of social
ties.
Food is not just an individual act, but a collective ritual. It functions as one
of
the
strongest social institutions: bringing people together, building bridges of
trust,
and
weaving subtle threads of intimacy. Around the table, people influence one
another,
share secrets, and over time come to share common and enduring eating habits.
Tastes
are
passed on, mixed, and borrowed until they become a shared heritage of friends
and
families. That is why changing the way one person eats inevitably means changing
the
way
their friends and close ones eat as well. Any intervention, e.g., whether aimed
at
reducing salt intake or adopting other healthy practices, must address not only
the
individual but also the close community in which they are embedded.
Collective feeding systems, such as school or corporate canteens, are
particularly
important for this very reason. Any change in a canteen's menu can quickly
spread
within the community of those who eat there and propagate to their family or
friend
networks. In the long run, these changes can prove much more effective than any
individual information or education campaigns. Family and friend networks offer
any
healthy eating promotion strategy a unique opportunity for social transformation
and, ultimately, for transforming population health.
The canvas entitled Nutrition panoply presents a visual story of 83 respondents
from
the
first wave of the longitudinal personal network study conducted in the community
of
Lerești (Argeș), within the 4P-CAN project. Each network shows how respondents’
social
contacts interact, with ties representing a high degree of perceived emotional
closeness. Orange nodes indicate people who frequently (daily or weekly) consume
processed foods high in salt, while blue nodes indicate those who consume such
foods
more rarely. The networks are arranged from the highest to the lowest
concentration
of
processed food consumers. The canvas highlights strong similarity effects:
typically,
respondents who frequently consume these foods are surrounded by friends and
family
members with similar habits, although in some cases mixed dietary preferences
also
appear.
From a primary cancer prevention perspective, this collection of networks
illustrates
a
fundamental principle: food habits that reduce cancer risk are strengthened and
sustained through group effects. The visual transition from predominantly orange
networks (high consumption of processed foods) to blue networks (low
consumption)
suggests that dietary change is not an individual process, but a collective one
that
spreads through social proximity. The clustering of food behaviors demonstrates
that
preventive nutrition interventions are more likely to succeed when targeting
cohesive
social groups rather than individuals in isolation. Mixed networks (orange-blue)
identify points of tension and opportunity, where positive influence can
catalyze
shifts
toward diets rich in antioxidants, fiber, and protective nutrients. This
perspective
enables the development of strategies that harness the ritualistic power of the
shared
meal to promote nutrition as a tool for cancer prevention within families and
close
communities. Also, dietary change takes root when co-designed with the groups
who
eat
together. Citizen engagement helps identify the shared table as an intervention
space
and spreads healthy habits through group effects.
Pânza intitulată Fire de fum arată cum fumatul este adânc înrădăcinat în țesătura
socială a vieții de zi cu zi. Fiecare imagine reprezintă contactele apropiate ale
câte
unui respondent din Lerești, organizate după statutul de fumat: roșu pentru
fumători,
albastru pentru foști fumători și verde pentru nefumători. Liniile roșii leagă
fumătorii
de celelalte grupuri. Ceea ce vedem nu sunt doar alegeri individuale izolate, ci
felul
în care comportamentele de fumat circulă prin rețele de prieteni, familie și
cunoscuți.
Grupurile dense de legături roșii dezvăluie medii unde fumatul este normalizat și
întărit. Acolo unde liniile roșii sunt mai rare sau lipsesc putem aștepta contexte
în
care fumatul este mai degrabă izolat social. Din perspectiva prevenției cancerului,
aceste tipare arată că renunțarea la fumat nu ține doar de voința individuală, ci și
de
influența colectivă. Implicarea comunităților (nefumători, foști fumători și lideri
informali) creează ecosisteme protectoare unde normele sănătoase se răspândesc,
demonstrând că legăturile sociale pot fi aliați puternici în reducerea riscurilor
asociate tutunului.
Fumatul nu este doar un gest individual, ci un ritual social care leagă și
desparte
în
același timp. Țigara aprinsă devine pretext de întâlnire, de conversație, de
solidaritate între prieteni sau colegi. Fumul trasează cercuri invizibile de
apartenență, dar și granițe între cei care participă la acest obicei și cei care
rămân
în afara lui. Așa cum se împărtășește focul unei brichete, se împărtășesc și
normele,
obișnuințele și, uneori, dependența. A schimba comportamentul de fumat al unei
persoane
înseamnă a atinge întregul său cerc de prieteni și legături. Orice intervenție
trebuie
să țină cont nu doar de fumătorul individual, ci și de rețeaua socială care îi
întreține
sau îi poate transforma obiceiul.
Pânza Fire de fum prezintă o colecție de imagini de tip hive-plot. Acestea sunt
ilustrări speciale care împart pe trei axe apropiații celor 83 de respondenți
din
localitatea Lerești (Argeș) în funcție de statusul de fumat. Datele sunt culese
din
primul val al studiului longitudinal de rețele personale realizat în cadrul
proiectului
4P-CAN. Cu roșu sunt marcate persoanele care fumează, cu albastru persoanele
care au
renunțat la fumat, iar cu verde persoanele despre care respondenții știu că nu
au
fumat
niciodată. În fiecare categorie, nodurile de nuanță închisă (roșu închis,
albastru
închis, verde închis) identifică bărbații, iar nuanțele deschise, femeile.
Liniile
de
culoare roșie conectează fumătorii cu nefumătorii sau foștii fumători. Liniile
albe
conectează nefumătorii cu foștii fumători.
Această pânză poate fi citită ca o hartă de risc. În aproape toate cele 83 de
rețele
personale, legăturile roșii marchează expunerea la riscul fumatului (de exemplu,
fumat
pasiv). Rețelele cu multe legături roșii pot indica spații sociale în care
fumatul
și
fumătorii întâmpină mai puțină rezistență socială. Rețelele cu mai puține
legături
roșii
evidențiază contexte sociale unde fumatul tinde să fie mai degrabă izolat
social.
Legăturile albe subliniază conexiunile dintre nefumători și foștii fumători,
care
pot
revela sisteme de sprijin social pentru renunțarea la fumat. Diversitatea de
rețele
demonstrează că fumatul creează spații sociale extrem de diferite: de la
amestecul
de
fumători cu nefumători și foști fumători până la comunități puternic segregate
pe
dimensiunea statusului de fumat.
Pentru prevenția primară a cancerului, această colecție de rețele dezvăluie
arhitectura
socială a celui mai important factor de risc controlabil. Legăturile roșii dense
semnalează zone de risc social unde inițierea fumatului este facilitată de
normalitatea
și acceptarea acestui comportament în cercurile apropiate. Invers,
configurațiile cu
predominanța legăturilor albe și a nodurilor verzi identifică ecosisteme
protectoare
unde renunțarea la fumat beneficiază de suport social și unde nefumatul este
norma
dominantă. Prezența foștilor fumători (nodurile albastre) în rețele oferă dovezi
reale
că renunțarea este posibilă, funcționând ca modele de comportament și surse de
încurajare. Această perspectivă permite identificarea țintită a comunităților cu
risc
crescut și dezvoltarea de intervenții care valorifică influența pozitivă a
nefumătorilor
și foștilor fumători pentru a cataliza renunțarea la fumat și prevenția
cancerelor
asociate tutunului. Suplimentar, pentru a reduce fumatul, comunitatea trebuie să
fie
parte din soluție: foștii fumători, nefumătorii și liderii informali pot deveni
sprijinul de zi cu zi pentru renunțare. Implicarea lor schimbă normele din
interiorul
rețelelor, acolo unde tentația și sprijinul se joacă la distanțe scurte.
The canvas titled Ties in smoke shows how smoking is deeply embedded in the social
fabric of everyday life. Each image represents the close contacts of one respondent
from
Lerești, organized by smoking status: red for smokers, blue for former smokers, and
green for non-smokers. Red lines connect smokers to the other groups. What we see
are
not just isolated individual choices, but how smoking behaviors circulate through
networks of friends, family, and acquaintances. Dense groups of red ties reveal
environments where smoking is normalized and reinforced. Where red lines are fewer
or
absent, we can expect contexts in which smoking is more socially isolated. From the
perspective of cancer prevention, these patterns show that quitting smoking depends
not
only on individual willpower but also on collective influence. The engagement of
communities (non-smokers, former smokers, and informal leaders) creates protective
ecosystems where healthy norms spread, demonstrating that social ties can be
powerful
allies in reducing tobacco-related risks.
Smoking is not just an individual gesture, but a social ritual that both connects
and
divides. The lit cigarette becomes a pretext for meeting, for conversation, for
solidarity among friends or colleagues. Smoke traces invisible circles of
belonging,
but also boundaries between those who share the habit and those who remain
outside
it. Just as the flame of a lighter is shared, so too are norms, routines, and
sometimes dependencies. Changing a person’s smoking behavior means touching
their
entire circle of friends and ties. Any intervention must take into account not
only
the individual smoker but also the social network that sustains or can transform
the
habit.
The canvas Ties in smoke presents a collection of hive-plot images. These special
illustrations divide, along three axes, the close contacts of 83 respondents
from
the
community of Lerești (Argeș), according to smoking status. The data were
collected
in
the first wave of the longitudinal personal network study carried out within the
4P-CAN
project. Smokers are marked in red, former smokers in blue, and people whom
respondents
know have never smoked in green. Within each category, darker shades (dark red,
dark
blue, dark green) identify men, while lighter shades represent women. Red lines
connect
smokers with non-smokers or former smokers, while white lines connect
non-smokers
with
former smokers.
This canvas can be read as a map of risk. In nearly all 83 personal networks, red
ties
highlight exposure to the risks of smoking (such as passive smoking). Networks
with
many
red ties may indicate social spaces where smoking and smokers face little social
resistance. Networks with fewer red ties reflect contexts where smoking tends to
be
socially isolated. White ties emphasize the connections between non-smokers and
former
smokers, revealing potential systems of social support for quitting. The
diversity
of
networks shows that smoking creates very different social spaces: from mixed
communities
of smokers, non-smokers, and ex-smokers to groups strongly segregated by smoking
status.
From the perspective of primary cancer prevention, this collection of networks
reveals
the social architecture of the most significant controllable risk factor. Dense
red
ties
signal social risk zones where smoking initiation is facilitated by the
normality
and
acceptability of the behavior within close circles. Conversely, configurations
dominated
by white ties and green nodes identify protective ecosystems where quitting is
socially
supported and non-smoking is the dominant norm. The presence of former smokers
(blue
nodes) within networks provides tangible evidence that quitting is possible,
serving
as
behavioral models and sources of encouragement. This perspective enables the
targeted
identification of high-risk communities and the development of interventions
that
use
the positive influence of non-smokers and former smokers to catalyze quitting
and
prevent tobacco-related cancers. Moreover, to reduce smoking, the community must
be
part
of the solution: former smokers, non-smokers, and informal leaders can provide
day-to-day support for quitting. Their engagement shifts norms from within the
networks,
where temptation and support operate over short distances.
Pânza intitulată Geografia riscului ne arată că sănătatea nu se distribuie la
întâmplare
în localitate, ci formează puncte fierbinți; adică zone unde anumite comportamente
prind
rădăcină și se răspândesc de la o persoană la alta. Zonele roșii marchează locurile
unde
obiceiurile nesănătoase cum ar fi fumatul, băutul în exces, mâncarea cu conținut
ridicat
de sare, circulă prin comunitate asemenea unei infecții invizibile. Zonele verzi
sunt
sanctuarele de sănătate, spațiile sociale unde oamenii fac sport, mănâncă echilibrat
și
se influențează pozitiv între ei. Ceea ce vedem pe hartă nu sunt doar străzi și
clădiri,
ci trasee invizibile prin care se transmit obiceiurile de zi cu zi. Pentru prevenția
cancerului, nu ajunge să le spunem oamenilor să se schimbe individual; trebuie să
transformăm întregi spații din localitate din zone roșii în zone verzi, să creăm
locuri
unde sănătatea să devină contagioasă. Sălile de sport, școlile și piețele cu legume
proaspete pot deveni noile puncte fierbinți, dar de data aceasta pentru obiceiuri
care
ne protejează, nu care ne îmbolnăvesc.
Oamenii nu trăiesc în izolare, ci în rețele de legături și întâlniri sociale care
le
influențează sănătatea de zi cu zi. Harta nu arată doar străzi și cartiere, ci
și
trasee
invizibile prin care se transmit comportamente, norme și obiceiuri. În anumite
locuri -
piețe, târguri, școli sau săli de sport - aceste legături devin mai intense și
dau
naștere așa-numitelor puncte fierbinți (hot spots). Aici, obiceiurile circulă
asemenea
informației: ceea ce face un individ poate fi rapid preluat de grup și, la
rândul
său,
grupul poate influența individul. Unele practici au consecințe negative pentru
sănătate,
cum ar fi consumul de alcool, fumatul sau mesele bogate în grăsimi și zahăr.
Altele,
dimpotrivă, au un efect protector: activitatea fizică, alimentația echilibrată
sau
participarea la evenimente culturale și sportive.
Factorii de risc, precum fumatul sau alimentația nesănătoasă, nu sunt doar
obiceiuri
individuale, ci se organizează în rețele sociale de familie și prieteni și, în
același
timp, în spații geografice precise. Unele locuri cultivă sănătatea: o sală de
sport,
o
școală, o curte unde copiii aleargă. Altele devin terenuri fertile pentru
comportamente
nesănătoase: un magazin care vinde tutun, o cârciumă, o stradă unde fumul sau
poluarea
devine obișnuință. Prevenția primară a cancerului în zonele rurale trebuie să
țină
cont
nu doar de felul în care aceste riscuri sunt transmise prin rețelele noastre
sociale, ci
și de geografia lor, de locurile în care ele prind rădăcină și se repetă. A
înțelege
harta socială și spațială a riscului înseamnă a putea construi punți spre
obiceiuri
mai
sănătoase.
Pânza intitulată Geografia riscului evidențiază diverse puncte fierbinți la nivel
comunitar. Unele dintre acestea favorizează comportamente sănătoase (zonele
marcate
cu
verde), iar altele comportamente nesănătoase (zonele marcate cu roșu). Nodurile
portocalii reprezintă persoane cu obiceiuri dăunătoare, precum fumatul, consumul
de
alcool sau sedentarismul, în timp ce nodurile verzi indică persoane care adoptă
comportamente sănătoase, cum ar fi practicarea activității fizice, evitarea
alimentelor
cu conținut ridicat de sare sau absența fumatului. Circulația acestor
comportamente,
fie
sănătoase, fie nesănătoase, nu are loc doar prin legăturile dintre indivizi, ci
este
influențată și de spațiile în care aceștia trăiesc și interacționează.
Din perspectiva prevenției primare a cancerului, această hartă socio-spațială
dezvăluie
cum riscul oncologic se distribuie geografic în funcție de concentrarea și
interacțiunea
factorilor determinanți. Zonele roșii intense semnalează ecosisteme de risc unde
expunerea multiplă (fumat + alcool + sedentarism + alimentație nesănătoasă)
creează
un
efect sinergic care amplifică probabilitatea dezvoltării cancerului. Invers,
insulele
verzi identifică sanctuare de sănătate - spații geografice și sociale care
promovează
comportamente protective și pot funcționa ca modele pentru restul comunității.
Densitatea și proximitatea nodurilor în aceste zone sugerează că intervențiile
de
prevenție trebuie să fie contextuale și să țintească simultan atât spațiul fizic
(prin
amenajarea de zone verzi, restricționarea accesului la substanțe nocive), cât și
dinamica socială (prin mobilizarea liderilor locali din zonele verzi pentru a
influența
zonele roșii). Această abordare geo-socială permite dezvoltarea de strategii de
prevenție care transformă geografia riscului într-o geografie a oportunității
pentru
sănătate. În plus, trebuie să reținem că cetățenii cunosc locurile fierbinți și
pot
co-decide cum să le transforme, e.g., din spații de risc în spații de sănătate.
Implicarea lor face intervențiile contextuale: potrivite pentru străzile,
piețele și
obiceiurile reale ale localității Lerești.
The canvas titled Geography of risk shows that health is not randomly distributed in
the
community, but forms hot spots, i.e., areas where certain behaviors take root and
spread
from one person to another. Red zones mark places where unhealthy habits such as
smoking, excessive drinking, or eating salty processed foods circulate through the
community like an invisible infection. Green zones are health sanctuaries, social
spaces
where people exercise, eat balanced meals, and positively influence one another.
What we
see on the map are not just streets and spaces, but invisible pathways through which
daily habits are transmitted. To prevent cancer, it is not enough to ask individuals
to
change on their own; we need to transform entire spaces in the community from red
zones
into green ones, creating places where health becomes contagious. Gyms, schools, and
fresh produce markets can become the new hot spots; this time for habits that
protect
us, not those that make us ill.
People do not live in isolation, but in networks of ties and social encounters
that
shape their everyday health. A map does not show only streets and neighborhoods,
but
also the invisible routes through which behaviors, norms, and habits are
transmitted. In certain places, such as markets, fairs, schools, or gyms, these
ties
intensify, giving rise to so-called hot spots. Here, habits circulate like
information: what one individual does can quickly be adopted by the group, and
in
turn, the group can influence the individual. Some practices have negative
health
consequences, such as alcohol consumption, smoking, or meals high in fat and
sugar.
Others, on the contrary, are protective: physical activity, balanced nutrition,
or
participation in cultural and sporting events.
Risk factors such as smoking or unhealthy eating are not just individual habits
but
are
organized within social networks of family and friends and, at the same time, in
specific geographical spaces. Some places cultivate health: a gym, a school, a
courtyard
where children play. Others become fertile ground for unhealthy behaviors: a
tobacco
shop, a bar, a street where smoke or pollution becomes the norm. Primary cancer
prevention in rural areas must consider not only how these risks are transmitted
through
our social networks but also their geography, the places where they take root
and
repeat
themselves. Understanding the social and spatial map of risk means being able to
build
bridges toward healthier habits.
The canvas entitled Geography of risk highlights various community hot spots.
Some
nurture healthy behaviors (green-marked areas), while others encourage unhealthy
ones
(red-marked areas). Orange nodes represent individuals with harmful habits, such
as
smoking, alcohol consumption, or sedentary lifestyles, while green nodes
indicate
people
adopting healthy behaviors, such as exercising, avoiding salty foods, or not
smoking.
The circulation of these behaviors, whether healthy or unhealthy, occurs not
only
through ties between individuals but also through the spaces they inhabit and
interact
within.
From the perspective of primary cancer prevention, this socio-spatial map reveals
how
oncological risk is geographically distributed depending on the concentration
and
interaction of determining factors. Intense red areas signal ecosystems of risk
where
multiple exposures (smoking + alcohol + sedentary lifestyle + unhealthy eating)
create a
synergistic effect that amplifies cancer risk. Conversely, green islands
identify
health
sanctuaries, i.e., geographical and social spaces that promote protective
behaviors
and
can serve as models for the wider community. The density and proximity of nodes
in
these
zones suggest that prevention interventions must be contextual, targeting both
physical
space (through the creation of green areas, limiting access to harmful
substances)
and
social dynamics (by mobilizing local leaders from green zones to influence red
ones).
This geo-social approach makes it possible to transform the geography of risk
into a
geography of opportunity for health. Additionally, it should be noted that
residents
know the hot spots and can co-decide how to transform them, e.g., from risk
spaces
into
health spaces. Their engagement makes interventions contextual, fitted to
Lerești’s
actual streets, markets, and habits.
Pânza cu numele Alchimia ingredientelor ne arată cum se conectează alimentele în
bucătăria tradițională est-europeană. Fiecare punct colorat reprezintă un
ingredient:
verde pentru legume și fructe, portocaliu pentru carne și lactate, maro pentru
cereale,
galben pentru uleiuri, roșu pentru alcool. Liniile dintre ele ne spun care
ingrediente
se folosesc des împreună în rețete. Ceea ce vedem este că legumele (punctele verzi)
sunt
în centrul rețelei; ele se combină cu aproape toate celelalte ingrediente.
Avem tendința să privim nutriția prin componente izolate, precum vitamine,
proteine,
carbohidrați. Însă bucătăria tradițională spune o altă poveste: una a
conexiunilor,
a
contextului și a combinațiilor. Structura alimentației noastre este o rețea, iar
înțelegerea ei ne poate schimba modul în care gândim o dietă echilibrată. Nu
doar
oamenii sunt legați prin relații durabile (prietenii, rudenii) sau prin legături
mai
fragile, cele cu simple cunoștințe. Și alimentele se leagă între ele, alcătuind
rețele
invizibile pe care le redescoperim la fiecare masă. Masa nu este doar un prilej
de a
observa cum interacționează oamenii, ci și o fereastră către felul în care
ingredientele
se întâlnesc și se completează. Pentru unii, micii la grătar vin mereu alături
de
pâine,
muștar, cartofi prăjiți și bere. Pentru alții, micul dejun înseamnă combinația
dintre
brânzeturi, mezeluri și legume. Dacă vrem să înțelegem cum putem interveni
asupra
alimentației, trebuie să privim nu doar la cât sau când mănâncă oamenii, ci și
la
felul
în care își asociază alimentele. Rețelele de ingrediente spun povești subtile
despre
cine suntem, despre obiceiurile noastre și despre sănătatea pe care o cultivăm
sau o
pierdem.
Pânza intitulată Alchimia ingredientelor prezintă 90 de ingrediente alimentare
unice,
reprezentate ca noduri conectate prin 710 legături. Această rețea de ingrediente
este
construită pe baza a peste 300 de rețete din Europa de Est, în care o conexiune
apare
doar atunci când două ingrediente au fost folosite împreună în cel puțin patru
rețete
diferite. Datele provin din studiul publicat de Yong-Yeol Ahn și colegii în 2011
în
Scientific Reports. Nodurile verzi reprezintă alimente de origine vegetală, cele
portocalii produse de origine animală, cele maronii cereale și produse pe bază
de
cereale, cele galbene uleiuri și grăsimi, iar cele roșii băuturi alcoolice.
Rezultatul
dezvăluie parteneriatele culinare cele mai frecvente și scoate la lumină
preferințele
noastre instinctive și obiceiurile de asociere a alimentelor.
Bucătăriile tradiționale, precum cele din Europa de Est, s-au format de-a lungul
secolelor prin rafinări succesive, ajungând la un sistem logic de combinații. În
centrul
rețelei se află ingredientele de bază, versatile, e.g., cartofii, rădăcinoasele,
făina
și ouăle, care susțin întreaga cultură culinară. În jurul lor se organizează
alte
ingrediente, formând o arhitectură a gustului în care echilibrul nu este o listă
rigidă
de reguli, ci o structură coerentă, bine conectată. O masă echilibrată seamănă
cu un
grup stabil din rețeaua culinară: un nucleu de carbohidrați (pâine sau cartofi),
legat
de o sursă de proteine și completat de vitamine și minerale aduse de
legume.
Lecția pe care o transmite Alchimia ingredientelor este că tradițiile culinare
poartă
în
ele o înțelepciune nativă. Ele sunt sisteme create pentru a oferi mese
hrănitoare și
satisfăcătoare din ingredientele disponibile. În loc să privim alimentația
sănătoasă
ca
pe un set de interdicții, o putem înțelege ca pe un act de conexiune: o
gramatică a
hranei care ne învață să construim mese nu doar echilibrate după standarde
moderne,
ci
și bogate în istorie și cultură.
Pentru prevenția primară a cancerului, această rețea culinară dezvăluie cum
combinațiile
tradiționale de ingrediente pot deveni instrumente naturale de protecție
oncologică.
Predominanța nodurilor verzi în centrul rețelei confirmă rolul protector al
alimentelor
de origine vegetală, bogate în antioxidanți, fibre și fitochimicale care reduc
riscul de
cancer. Conexiunile dense dintre cereale integrale (nodurile maronii), legume
(verde) și
uleiuri sănătoase (galben) ilustrează structura unei diete protective care nu
este
impusă artificial, ci derivă din înțelepciunea culinară acumulată. Pozițiile
periferice
ale băuturilor alcoolice (roșu) și conectivitatea lor redusă sugerează că
tradițiile
culinare intuiesc limitele consumului de alcool. Această perspectivă permite
dezvoltarea
de intervenții nutriționale care nu combat cultura alimentară locală, ci o
valorifică și
o rafinează, transformând rețelele culinare existente în ecosisteme de prevenție
care
reduc riscul de cancer prin plăcerea și continuitatea culturală, nu prin
restricții.
De
asemenea, rețetele comunității sunt un patrimoniu viu; implicarea cetățenilor
permite
ajustări mici, acceptabile cultural, cu impact mare asupra sănătății. Co-crearea
de
meniuri și ateliere cu localnicii transformă tradiția într-un aliat al
prevenției.
The painting titled Alchemy of ingredients shows how foods connect within traditional
Eastern European cuisine. Each colored dot represents an ingredient: green for
vegetables and fruits, orange for meat and dairy, brown for grains, yellow for oils, and
red for alcohol. The lines between them indicate ingredients that are frequently used
together in recipes. What we see is that vegetables (the green dots) sit at the center
of the network, combining with almost all the other ingredients.
We tend to view nutrition through isolated components such as vitamins, proteins,
carbohydrates. Yet traditional cuisine tells a different story: one of
connections,
context, and combinations. The structure of our food is a network, and
understanding
it
can change how we think about a balanced diet. Not only people are linked by
durable
relationships, such as friendship, kinship, or by weaker ties with
acquaintances.
Foods,
too, are connected, forming invisible networks rediscovered at every meal. A
meal is
not
only a moment to observe how people interact, but also a window into how
ingredients
meet and complement one another. For some, grilled minced meat rolls always come
with
bread, mustard, fries, and beer. For others, breakfast means the combination of
cheeses,
cold cuts, and vegetables. To understand how we might intervene in eating
habits, we
must look not only at how much or when people eat, but also at how they
associate
foods.
Ingredient networks tell subtle stories about who we are, our habits, and the
health
we
cultivate or lose.
The canvas entitled Alchemy of ingredients presents 90 unique food ingredients,
represented as nodes connected by 710 ties. This network of ingredients is built
from
over 300 Eastern European recipes, where a connection appears only when two
ingredients
have been used together in at least four different recipes. The data come from
the
study
published by Yong-Yeol Ahn and colleagues in Scientific Reports (2011). Green
nodes
represent plant-based foods, orange nodes animal products, brown nodes cereals
and
grain-based foods, yellow nodes oils and fats, and red nodes alcoholic
beverages.
The
result reveals the most frequent culinary partnerships and highlights our
instinctive
preferences and pairing habits.
Traditional cuisines, like those of Eastern Europe, have evolved over centuries
through
successive refinements, arriving at a logical system of combinations. At the
center
of
the network are versatile staple ingredients (potatoes, root vegetables, flour,
and
eggs) that sustain the entire food culture. Around them, other ingredients
organize
themselves, forming an architecture of taste in which balance is not a rigid
list of
rules but a coherent, well-connected structure. A balanced meal resembles a
stable
cluster in the culinary network: a carbohydrate hub (bread or potatoes), linked
to a
protein source, and complemented by vitamins and minerals from
vegetables.
The lesson of Alchemy of ingredients is that culinary traditions carry within
them an
innate wisdom. They are systems designed to provide nourishing and satisfying
meals
from
available foods. Rather than seeing healthy eating as a set of prohibitions, we
can
understand it as an act of connection: a grammar of food that teaches us to
build
meals
not only balanced by modern standards, but also rich in history and
culture.
From the perspective of primary cancer prevention, this culinary network shows
how
traditional ingredient combinations can serve as natural tools of oncological
protection. The predominance of green nodes at the network’s core confirms the
protective role of plant-based foods, rich in antioxidants, fiber, and
phytochemicals
that reduce cancer risk. The dense connections between whole grains (brown
nodes),
vegetables (green), and healthy oils (yellow) illustrate the structure of an
anticancer
diet that is not artificially imposed but derived from accumulated culinary
wisdom.
The
peripheral positions and low connectivity of alcoholic beverages (red) suggest
that
traditional cuisines intuitively recognize the limits of alcohol consumption.
This
perspective allows for the development of nutritional interventions that do not
fight
against local food culture but refine and valorize it, transforming existing
culinary
networks into preventive ecosystems that reduce cancer risk through pleasure and
cultural continuity, not through restrictions. Furthermore, a community’s
recipes
are
living heritage; citizen engagement enables small, culturally acceptable tweaks
with
significant health impact. Co-creating menus and workshops with locals turns
tradition
into an ally of prevention.